Semne ca aveti un copil Supradotat

1. Foarte curios si pune multe intrebari

 

Copiii sunt, in mod natural, curiosi si foarte iscoditori. Cu toate acestea, un copil supradotat nu va pune neaparat doar intrebari, ci va si actiona asupra lor. Copiii supradotati nu doar pun intrebari, ei exploreaza raspunsurile posibile si creeaza ceva din ideile lor.

2. Foarte activi, din punct de vedere fizic, si au compasiune

 

Copiii au energie nelimitata, unii dintre ei nu pot sta intr-un loc pentru o perioada lunga de timp si altii sunt foarte tactili. Copiii supradotati sunt foarte activi, din punct de vedere fizic, adeseori fiind din cauza ca sunt curiosi asupra unor lucruri, mintea lor fiind intotdeauna activa si dorind sa aiba o prima experienta. Copiii supradotati au, de asemeni, sentimente puternice, ei nu stiu doar cum sa fie simpatici cu alte persoane, dar, totodata, sa si arate compasiune.

De exemplu, chiar de la varsta de 2 luni puteti observa ca bebelusul dumneavoastra este foarte activ in patut, in timp ce majoritatea bebelusilor de aceasta varsta stau de obicei cuminti. Veti simti ca trebuie sa stati mereu cu ochii pe el, lucru care va poate extenua atunci cand copilul este mic. Va fi greu sa-l faceti sa adoarma si, practic, va trebui sa fiti atenti tot timpul la el, deoarece ii va place sa atinga totul din jurul lui. De asemeni, va arata o empatie adanca (cand va mai creste), de exemplu va plage cand va vedea un moment trist dintr-un film. Copiii supradotati se implica in context atat fizic, cat si mental, iar ei au sentimente puternice, precum si opinii.

 

3. Le place sa se joace cu alti copii mai mari

 

Copiii iubesc sa interactioneze cu alti copii. Copiii supradotati iubesc, de asemeni, interactionarea, fie ca este cu o persoana de aceeasi varsta, fie ca este cu un adult. In general, totusi, copiii supradotati prefera sa se joace cu alti copii mai in varsta. Probabil, acest lucru se datoreaza faptului ca varsta mentala este superioara celei fizice, insemnand ca ei se simt stimulati, din punct de vedere mental, atunci cand stau in compania altor copii mai mari.

4. In general, ei primesc note bune la scoala si se descurca foarte bine la teste

 

Un copil inteligent si atent ia note bune la scoala, in general, dar si la teste. Un copil supradotat poate, uneori, sa para ca nu acorda atentie, se joaca sau pare plictisit, dar tot reuseste sa ia note bune si sa treaca testele. De asemeni, un astfel de copil poate fi bun la unele materii si mai slab la altele. De asemeni, mai sunt cei care sunt numiti „copii supradotati cu performante slabe”, acestia fiind copiii care nu se ridica la potentialul lor, datorita, probabil, lipsei de stimulare si a sprijinului.

Pentru a ii stimula, trebuie sa aveti propriile carti acasa, cu care sa lucrati cu copilul in fiecare zi. Aceste carti trebuie sa le completeze pe cele pe care le invata la scoala. Este posibil ca atunci cand il invatati ceva acesta sa para ca e plictisit si dezinteresat si, uneori, acest lucru poate devine frustrant. Dar daca mai tarziu ii veti dau un test sa vedeti daca a inteles, veti avea surpriza sa obtineti ub scor perfect! Motivul pentru ei par dezinteresati de lectiile respective, este ca ei deja le stiu. De aceea este bina sa aveti cartile care au informatii destinate copiilor cu cel putin 2 ani peste varsta copilului dumneavoastra, iar acesta se va bucura de ele.

 

5. In general, ei sunt perfectionisti si, uneori, se critica mult pe ei insasi

 

Un scor de 98% la un test poate sa faca pe oricine fericit. Dar, pentru un copil supradotat, inseamna ca a ratat 2% din test. Copiii supradotati sunt, in general, perfectionisti, ei vor sa faca bine in orice si, daca esueaza, se critica mult pe ei insasi.

Un astfel de copil devine foarte usor frustrat. In perioada infantila, va plange atunci cand de exemplu blocurile dintr-un joc vor cade, dupa ce le-a asezat cu atentie, unul peste altul. Atunci cand va veni acasa cu un rezultat de 99% la un test de matematica, va fi foarte dezamagit. Trebuie sa-i reamintiti, in mod constant, ca, desigur, intotdeauna ar trebui sa „dea totul”, dar, totodata, sa-i spuneti ca nu ar trebui sa se simta prost daca esueaza, deoarece nimeni nu are 100% dreptate tot timpul.

Semnele pe care le-am mentionat sunt doar cateva dintre caracteristicile unui copil supradotat.

A invata despre caracteristicile unui copil supradotat este primul pas catre intelegerea modului in care poti sa iti ajuti copilul mai departe. Ca parinti, aceasta este responsabilitatea dumneavoastra si s-ar putea sa fie o calatorie lunga, dar, cu siguranta, ea va fi una minunata.

 

 

Cum se măsoară inteligenţa la copii?

Inteligenţa se măsoară prin teste de inteligenţă. În principal acestea se împart în două mari categorii: verbale şi non-verbale. Cele verbale presupun efectuarea mai multor tipuri de sarcini: rezolvarea de probleme de logică, teste de vocabular, desen, etc.

Testele non-verbale au avantajul că nu depind de gradul de dezvoltare al vorbirii, aşadar pot fi aplicate copiilor indiferent de naţionalitate, grad de înţelegere al limbii sau nivel de dezvoltare al vocabularului.

 

Dintre testele nonverbale, cel mai cunoscut test este Raven Color (mai jos este un exemplu de item din test).

 

 

În urma aplicării unui test de inteligență se obţine coeficientul de inteligenţă- I.Q. Acesta poate lua valori de la 1 la 160. În funcţie de valoarea coeficientului de inteligenţă putem împărţi persoanele în mai multe categorii:

 

  • Cei care au I.Q.-ul mai mic de 70 au deficit intelectual, cu atât mai sever cu cât valoarea este mai mică.
  • Între 70 şi 79 vorbim despre o inteligenţă de limită (la limita deficienţei intelectuale).
  • Între 80 şi 89 vorbim despre o inteligenţă slabă.
  • Majoritatea oamenilor au I.Q.-ul între 90 şi 110, care corespunde unei inteligenţe medii
  • Între 110 şi 119 se află cei care cu o inteligenţă puţin deasupra nivelului mediu.
  • Între 120 şi 130 inteligența este ridicată, iar cei care au I.Q.-ul peste 130 sunt persoane foarte inteligente
  • Persoanele supradotate au un coeficient de inteligenţă peste 140.

 

 

Copil Supradotat?

Supradotarea este o manifestare umană excepţională, cu multiple faţete, şi care este realizată prin combinarea fericită a unor capacităţi intelectuale şi aptitudini deosebite cu anumite trăsături de personalitate în condiţiile unui mediu socio-familial-cultural favorizant. Oamenii supradotaţi constituie un grup aparte, care se diferenţiază prin personalitate, stil de învăţare, mod de interacţionare cu semenii si ei trebuie sa fie consideraţi persoane cu nevoi speciale, tocmai pentru că sunt speciali. Cea mai buna definiţie a supradotǎrii a fost prezentatǎ în Raportul Maryland, propus de Comisia pentru Educaţie a Ministerului Educaţiei din SUA în 1971: “copiii supradotaţi şi talentaţi sunt acei copii capabili de performanţe ridicate, care demonstreazǎ achiziţii şi/sau abilitǎţi potenţiale, precum: capacitate intelectuală generală, aptitudine academică specifică, gândire creativă sau productivă, capacitate de lider, arte vizuale şi reprezentative, capacitate psihomotorie“.

Ce este inteligenta?

Dacă ai un copil de 3 ani care ştie deja să dechidă calculatorul, probabil te vei gândi că este foarte inteligent. Dacă, dimpotrivă, la 3 ani el nu leagă două cuvinte într-o propoziţie, poate îţi faci griji în privinţa capacităţii lui intelectuale. Şi într-un caz şi în celălalt, cred că este folositor să ştii ce este inteligența, cum se poate măsura ea la copii şi mai ales ce poţi face ca să ai copii mai deştepţi. Îţi propun să vorbim rând pe rând despre toate aceste subiecte.

 

Scopul fiecărei fiinţe (nu doar umane) este acela de a reuşi să se descurce în orice situaţie, iar inteligenţa este una din abilităţile cheie de a realiza acest lucru. Inteligența ne ajută să ne punem în valoare cunoştinţele şi abilităţile, astfel încât să facem faţă cu succes oricărei provocări care apare.

 

Inteligența este un proces foarte complex, care presupune să putem face mai multe lucruri:

 

  • Să analizăm în detaliu situaţiile cu care ne confruntăm
  • Să învăţăm repede
  • Să înţelegem idei noi şi complexe
  • Să planificăm
  • Să gândim abstract
  • Să rezolvăm probleme
  • Să reacţionăm rapid la stimulările din mediu
  •  

    Inteligenţa nu ne ajută doar într-un domeniu al vieţii, ci este utilă în orice situaţie, de la rezolvarea unor probleme practice până la înţelegerea unor formule matematice sau a unor idei abstracte.

     

    Inteligenţa influenţează toate celelalte procese psihice, ajutând sau împiedicând buna funcţionare a memoriei, limbajului, imaginaţiei, etc. Cu toate că ea are o influenţă importantă asupra acestora, totuşi ea nu este dependentă de ele. Astfel, inteligenţa te ajută să ai o memorie mai bună (pentru că memorezi informaţiile logic), dar faptul că ai o memorie foarte bună nu te face neapărat mai inteligent.

    Inteligenţa: moştenită genetic sau învăţată?

    Asemeni culorii ochilor sau înălţimii, inteligența este o trăsătură în mare parte moştenită genetic. Se pare că 75% din inteligenţă se datorează genelor şi doar 25% se datorează mediului în care creştem.

     

    Mediul este important pentru că pune în valoare inteligenţa sau o împiedică să se manifeste la întregul ei potenţial. Dacă mediul este defavorabil, sărac în stimuli sau cu contacte sociale puține, copiii nu îşi vor dezvolta inteligenţa pe măsura potenţialului lor. Dimpotrivă, un mediu bogat în stimuli şi plin de contacte sociale calde îl ajută pe copil să îşi împlinească potenţialul intelectual. Influența mediului este cea mai puternică în timpul copilăriei, pentru că atunci încă mai au loc transformări majore în creier (se formează noi conexiuni, apar structuri noi, se perfecționează anumite funcții).